marți, 10 ianuarie 2012

palme si riduri

Am auzit de terapia prin scris...si m-am gandit sa-mi scot ,,sensibilitatea" de la naftalina...Astazi nu mai vreau concursuri de poezie si intreceri scolaresti. Astazi constientizez mai mult decat oricand ca orice clipa conteaza...si astazi imi las ,,amprentele" in versuri.

RID

de fiecare data cand privesc liniile din palma
ele se adancesc in riduri
cremele fine si substante magice
vandute de negustori nepriceputi,
nu ar face decat sa cicatrizele amprentele
pe care nu le-am mai lasa pe caii albi cu unicorn
pe inimile care bat
pe parul fin si ravasit
pe usa care iti deschide casa
pe sticla in care este adunata savoarea lumi.

cu ce folos ne-am apara de timp
cand timpul lasa numai riduri?
si rid cu rid acoperit,
mai naste-n urma alte riduri

si cui nu-i place sa priveasca
nu stie sa imbatraneasca,
nu stie sa respire-ncet,
nu stie sa tamaduiasca,
nu stie ca anii vin si trec.

omenii mari sunt tot mai reci
desi pe stachiile lor
poarta manusi impodobite
cu fire scumpe si nailon.

oamenii mici au riduri multe,
pe frunti, in palme si sub ochi
si au si vise asternute
in sapaturile mainilor.

dar sunt si maini in lumea asta
fara de care n-am putea
ca sa deschidem alte palme,
ce-si lasa formele pe fete
ce mangaie si buzele fine si poate solduri indrzanete.

acele maini vor si manusi
si uneori se dau cu creme
de multe ori deschid si usi
de alte ori n-au sange-n vene.

acele maini nu le gasesti
la printi, doctori si la cersetori
ci doar la cei nehotarati
care nu stiu ca palmele au rostul lor.

4 comentarii: